Cum se face recoltarea pentru o banca de celule stem?

De ce conteaza recoltarea de celule stem la nastere

Recoltarea de celule stem din sangele si tesutul cordonului ombilical este o procedura scurta, standardizata si bine documentata, care poate oferi o resursa celulara importanta pe tot parcursul vietii copilului si, in anumite situatii, pentru frati sau alti membri ai familiei. Incepand cu primul transplant reusit de sange placentar din 1988, literatura de specialitate a consemnat mii de proceduri clinice. Conform rapoartelor agregate la nivel international, exista peste 80 de afectiuni hematologice, imunologice si metabolice pentru care celulele stem din sange placentar au indicatie clinica, inclusiv leucemii, limfoame, anemii aplastice si imunodeficiente ereditare. World Marrow Donor Association (WMDA) indica existenta a peste 39 de milioane de donatori voluntari tipati HLA si aproximativ 800.000 de unitati de sange placentar disponibile in bancile publice din intreaga lume, ceea ce confirma statutul acestei resurse in medicina moderna.

De ce merita sa te pregatesti din timp? Pentru ca reusita recoltarii depinde de mai multi factori care pot fi planificati: alegerea maternitatii, instruirea echipei care asista nasterea, kitul de recoltare, lantul logistic si fereastra de timp dintre nastere si procesarea in laborator. In practica, recoltarea dureaza de regula 3–10 minute, iar volumul de sange placentar obtinut variaza, in medie, intre 60 si 120 ml. In mod obisnuit, un volum mai mare tinde sa se coreleze cu un numar total de celule nucleate (TNC) mai ridicat, ceea ce poate face unitatea mai potrivita pentru o eventuala utilizare clinica viitoare. In bancile publice, pragurile minime uzuale pentru stocare sunt frecvent in jur de 1,5 x 10^9 TNC; in bancile private se accepta adesea si unitati cu cantitati mai mici, pentru utilizare autologa sau intrafamiliala.

Organizatii internationale precum Association for the Advancement of Blood & Biotherapies (AABB) si consortiul FACT-NetCord publica standarde detaliate pentru colectare, testare, procesare si stocare, acoperind inclusiv cerinte stricte pentru controlul calitatii, trasabilitate, validarea echipamentelor si calificarea personalului. In Europa, cadrul de reglementare privind tesuturile si celulele umane este reflectat de ghidajele Comisiei Europene si de agentii nationale, in timp ce in Statele Unite supravegherea este exercitata de Food and Drug Administration (FDA). Aceste standarde si reglementari nu sunt doar un detaliu administrativ: ele au impact direct asupra viabilitatii celulelor dupa crioprezervare (adesea >85% la decongelare), asupra sterilitatii (culturi microbiene negative) si asupra sigurantei clinice (testarea infectioasa a mamei si a unitatii).

Planificarea recoltarii incepe ideal in trimestrul al doilea sau cel tarziu la inceputul trimestrului al treilea. Consimtamantul informat trebuie obtinut inainte de travaliu, iar kitul de recoltare validat trebuie sa fie disponibil in sala de nasteri (inclusiv pungi sterile cu anticoagulant CPD, acuri, recipiente pentru tesutul de cordon, ambalaj pentru transport si documente de insotire). O alta decizie importanta este legata de clamparea intarziata a cordonului: Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda clamparea la 1–3 minute, cand este posibil, pentru beneficiile neonatale; totusi, o clampare foarte intarziata poate reduce volumul recoltat cu 20–40%, fapt ce poate limita eligibilitatea unei unitati pentru anumite indicatii clinice. De aceea, este util un dialog in avans cu obstetricianul pentru a balansa corect aceste obiective, in functie de preferintele familiei si contextul obstetrical.

Cum decurge recoltarea la nastere, pas cu pas

Recoltarea de sange din cordonul ombilical si de tesut de cordon este conceputa pentru a nu interfera cu siguranta mamei sau a nou-nascutului. Procedura se efectueaza dupa nasterea copilului si dupa clamparea si sectionarea cordonului, astfel incat nu exista contact cu circulatia bebelusului. Atat in nasterea vaginala, cat si in cezariana, recoltarea este realizata de obstetrician sau de o moasa instruita, folosind un kit steril de unica folosinta si tehnica asa-numita “sistem inchis”, care reduce drastic riscul de contaminare bacteriana.

In linii mari, recoltarea se deruleaza astfel: locul de punctie pe vena ombilicala este dezinfectat, se introduce acul in punga cu anticoagulant (de regula CPD), iar gravitatia permite scurgerea sangelui in punga in cateva minute. Dupa ce placenta este expulzata (sau extrasa in cezariana), se poate continua recoltarea suplimentara prin punctionarea vaselor pe masa de nastere, maximizand astfel volumul total. In paralel, se pot recolta 10–20 ml de sange matern pentru testele serologice obligatorii (HIV-1/2, HBV, HCV, sifilis si, in multe protocoale, HTLV I/II, cu testare NAT unde este disponibil). Daca exista solicitare, se colecteaza si un segment de cordon (de obicei 10–20 cm) pentru izolarea celulelor mezenchimale.

• 🧪 Identificarea corecta: etichetarea tuturor recipientelor cu datele mamei si ale nou-nascutului, ora si locul recoltarii, codul unitatii.
• 🧴 Antisepsie: curatarea riguroasa a zonei de punctionare a venei ombilicale pentru a reduce la minimum contaminarea.
• 🩸 Colectarea: punctionarea venei ombilicale si scurgerea sangelui in punga cu anticoagulant; tinta uzuala este 60–120 ml, dar se poate obtine mai mult sau mai putin in functie de situatia clinica.
• 🧫 Probe suplimentare: recoltarea de sange matern pentru testele infectioase si, dupa caz, recoltarea de tesut de cordon (10–20 cm) pentru culturi si izolarea de celule mezenchimale.
• 📦 Ambalarea si transportul: plasarea pungii in ambalajul secundar si apoi in containerul de transport validat; completarea documentatiei si instruirea curierului.
• ⏱ Fereastra de timp: trimiterea catre laborator cat mai rapid, ideal pentru procesare in 24 de ore, cu un prag superior de 36–48 de ore conform multor proceduri operationale standard.

In sala de nasteri, cheia este fluiditatea. O echipa instruita finalizeaza recoltarea de sange in 3–10 minute si de tesut inca 2–5 minute. Important, recoltarea nu modifica conduita obstetricala standard, iar in situatii care pun siguranta pe primul plan (de exemplu, hemoragie, suferinta fetala), recoltarea se suspenda. Dupa ambalare, containerul de transport trebuie sa mentina o plaja de temperatura validata (adesea 15–25°C sau 2–24°C in functie de kit si de instructiunile laboratorului). Este esential ca lantul logistic sa fie functional 24/7, inclusiv in zile nelucratoare, pentru ca degradarea celulara creste cu fiecare ora de intarziere. Procedurile standard ale bancilor indicate de AABB si FACT-NetCord solicita monitorizarea integritatii ambalajelor, a etichetelor si a trasabilitatii (lanț de custodie), astfel incat fiecare minut dintre sala de nasteri si laborator sa fie documentat.

Controlul calitatii: teste, criterii si factori care influenteaza eligibilitatea

Dupa receptia la laborator, incepe faza critica de evaluare si procesare. Probele sunt verificate pentru integritatea ambalajului, concordanta etichetelor, temperatura la receptie si ora de colectare. Un sistem bine condus, aliniat la standardele AABB sau FACT-NetCord, va initia imediat testele de baza: numar total de celule nucleate (TNC), procentul de celule CD34+, viabilitate celulara, tipaj HLA (dupa caz), culturi microbiologice si teste de infectioase pe serul matern. In functie de rezultate, unitatea poate fi acceptata pentru depozitare, poate fi procesata cu atentie suplimentara sau, in cazuri rare, poate fi respinsa daca nu indeplineste criteriile minimale de calitate si siguranta.

• ✅ Timp pana la procesare: ideal < 24 de ore, cu un maxim operational de 36–48 de ore; intarzierile pot reduce viabilitatea si functionalitatea clonogena.
• ✅ TNC si CD34+: multe banci publice folosesc praguri minime in jur de 1,5 x 10^9 TNC; pentru utilizari clinice, o doza tinta frecventa este ≥ 2,5 x 10^5 celule CD34+/kg la pacientii pediatrici.
• ✅ Viabilitate: masurata prin coloranti precum Trypan Blue sau 7-AAD; valori post-procesare de 85–95% sunt obisnuite in laboratoare acreditate.
• ✅ Sterilitate: culturi bacteriene si fungice pe unitate si/sau pe probe satelit; orice crestere microbiana necesita evaluare de risc si poate duce la excludere.
• ✅ Teste infectioase: HIV-1/2, HBV, HCV, sifilis si, dupa protocol, HTLV I/II; adesea se folosesc teste NAT pentru sensibilitate crescuta. Serul matern este esential pentru aceasta etapa.

Un alt factor major este calitatea kitului si validarea echipamentului de procesare. Densitate-gradiente sau tehnologii automate de separare sunt folosite pentru a concentra celulele mononucleare si a reduce volumul eritrocitar. Rata de recuperare a celulelor CD34+ dupa procesare si dupa decongelare este un parametru urmarit atent; valori de 70–90% recuperare post-decongelare sunt raportate pe scara larga in centrele cu experienta. In plus, alegerea intre stocarea intregului sange placentar vs. stocarea fractiei celulare procesate influenteaza atat viabilitatea, cat si logistica ulterioara (de exemplu, necesarul de spatiu si strategia de decongelare).

Nu in ultimul rand, exista considerente clinice privind doza. Pentru pacientii adulti, doza necesara raportata la greutate este mai mare; in practica clinica, se pot folosi unitati multiple sau tehnologii de expansiune ex vivo pentru a atinge doze considerate optime (de pilda, >3,0 x 10^7 TNC/kg). Organizatiile internationale si registrele clinice (de exemplu, rapoartele consolidate in retelele WMDA) ofera date comparative privind ratele de prindere (engraftment) si complicatii in functie de doza si sursa celulara, ceea ce subliniaza importanta unei evaluari cantitative si calitative riguroase inainte de depozitare.

Crioprezervare, stocare si durabilitate pe termen lung

Odata ce unitatea trece evaluarea, urmeaza crioprezervarea controlata. In mod uzual, se adauga un crioprotector (de regula 10% DMSO in solutie adecvata), apoi se aplica un program de inghetare cu rata controlata, de tip -1°C/min pana la aproximativ -90°C, urmat de transfer in vapori sau lichid de azot la -196°C. Scopul este minimizarea formarii de cristale de gheata intracelulare si protejarea membranelor celulare. Saci speciali pentru criogenie, validati pentru integritate la -196°C, sunt compartimentati cu plicuri-satelit ce pot fi folosite pentru testari ulterioare fara a afecta unitatea principala. Monitorizarea continua a temperaturii, alarmele redundante, senzori de nivel si planurile de continuitate a afacerii (inclusiv rezervoare de rezerva si generatoare) fac parte din bunele practici cerute de standardele AABB si FACT-NetCord.

Intrebarea frecventa este: cat de mult rezista celulele stem crioprezervate? Datele publicate sugereaza ca, atunci cand protocolul este riguros, viabilitatea si potentialul clonogen raman ridicate chiar si dupa peste 20 de ani de stocare, fara deteriorari semnificative detectabile. In practica clinica, recuperarea post-decongelare a celulelor CD34+ se situeaza adesea intre 70% si 90%, iar viabilitatea masurata depaseste frecvent 85%. Aceste performante sunt posibile doar daca intregul lant de la recoltare la crioprezervare este bine controlat: timpi scurti pana la procesare, controlul temperaturii in transport, separare celulara eficienta, utilizarea de reactivi certificati si echipamente calibrate periodic.

Un alt element esential este trasabilitatea. Fiecare unitate are un cod unic, documentatie completa a procesarii, rezultatelor de laborator, etapelor de inghetare si conditiilor de stocare. In momentul in care un medic solicita eliberarea, laboratorul poate furniza un “history log” detaliat, inclusiv curbele de inghetare, rezultatele culturilor, tipajul HLA si testele infectioase. In unitatile moderne, se folosesc registre electronice validate (GxP-compliant), cu audit trail si controale de acces. Cand discutati cu o banca de celule stem, intrebati ce standarde de acreditare detine (de exemplu, AABB sau FACT-NetCord), care este programul de intretinere a rezervoarelor de azot si ce proceduri de recuperare de urgenta are in caz de dezastre (incendii, cutremure, pene majore de curent).

In fine, stocarea este un proces dinamic: se pot crea alicote pentru a permite utilizari multiple in viitor, iar validarea decongelarii pentru diverse protocoale clinice (transplant hematopoietic, terapii celulare regenerative aflate in studiu) este importanta pentru a minimiza pierderile la momentul utilizarii. Transparenta asupra ratelor de eliberare si a cazurilor clinice sustinute este intotdeauna un semn bun, iar corelarea acestor date cu rapoartele din literatura si recomandarile organismelor internationale ofera un plus de incredere familiei si medicului curant.

Ce sa intrebi furnizorul si cum te pregatesti logistic

Alegerea furnizorului potrivit si intelegerea aspectelor logistice sunt la fel de importante ca procedura in sine. Este recomandat sa purtati discutii inca din trimestrul al doilea, astfel incat kitul sa ajunga la timp, echipa obstetricala sa fie informata, iar voi sa fiti confortabili cu tot ce urmeaza la nastere. In plus, o evaluare a acreditarii, a infrastructurii de laborator si a istoricului de eliberari clinice va ajuta sa separati furnizorii bine pregatiti de cei fara expertiza solida.

• 📚 Acreditari si standarde: intrebati explicit despre acreditari AABB sau FACT-NetCord si despre audituri recente. Solicitati dovada conformitatii cu standardele curente si cu reglementarile nationale.
• 🏥 Infrastructura 24/7: asigurati-va ca laboratorul si curieratul functioneaza non-stop; intrebati despre timpul mediu de la nastere la procesare (tinta solida este < 24 h).
• 🧫 Indicatori de calitate: solicitati rate medii de TNC, CD34+, viabilitate post-decongelare si procentul de unitati respinse; intrebati cum sunt gestionate culturile pozitive si care sunt procedurile de remediere.
• 🧯 Continuitate si siguranta: verificati planurile de urgenta, back-up-ul rezervoarelor de azot, sistemele de alarma si protocoalele in caz de dezastre; un centru matur documenteaza teste periodice ale acestor sisteme.
• 📈 Rapoarte si utilizari clinice: cereti statistici despre unitatile eliberate pentru tratament, tipurile de indicatii si rezultatele raportate; comparati cu datele din retele internationale precum WMDA pentru context.
• 📦 Kit si transport: intrebati ce interval de temperatura este validat pentru transport (de exemplu, 15–25°C), daca se folosesc logger-e de temperatura si care este procedura in caz de intarziere a curierului.
• 📝 Contract si politici: clarificati proprietatea asupra unitatii, transferabilitatea, costurile de depozitare pe termen lung, politica la neplata si conditiile de eliberare catre clinici externe.

Pe partea practica, recomandabil este sa puneti kitul in bagajul pentru maternitate si sa informati personalul la internare. O scurta conversatie cu obstetricianul inainte de termen poate alinia aspecte precum clamparea intarziata (de pilda, 60–120 de secunde) si modul de recoltare in functie de scenariul obstetrical (nastere vaginala versus cezariana). Notati-va si pastrati la indemana numarul de urgenta al curierului si verificati cu cateva zile inainte de termen ca detaliile voastre sunt corecte in sistemul laboratorului. In final, amintiti-va ca, desi recoltarea este simpla si rapida, calitatea rezultatului depinde de sute de mici detalii: pregatirea echipei, timpii de raspuns, materialele validate si rigurozitatea cu care sunt urmate procedurile, toate reflectate in standardele publicate de organisme precum AABB si FACT-NetCord. Cand aceste elemente sunt bine puse la punct, sansele de a obtine o unitate valoroasa, cu parametri excelenti de viabilitate si doza celulara, cresc considerabil.